Rășinari, Mărginimea Sibiului, Ardeal. Un sat de-a lungul râului
Am fost în Rășinari, de câteva ori. L-am văzut bine.
M-a cucerit prin oameni, istorie, tradițiile păstrate, relieful nedomesticit al zonei, liniște, verdele mult, aerul în toate sensurile cuvântului.
Așa că, în câteva cuvinte și imagini, te las să-l descoperi și tu.
Introducere în Rășinari, idealul satului românesc cu influențe săsești
Comuna se întinde acolo unde culmile Munților Cindrel întâlnesc Depresiunea Sibiului. Are 5.000 de locuitori și prima atestare documentară la 1204.

foto: Adela Cândea/capitalcultural.ro
Este una dintre cele mai vechi localități din Mărginimea Sibiului, despre oamenii căreia se spune că de-a lungul secolelor au luptat cu dârzenie pentru drepturile lor.
Rășinărenii și-au căpătat numele de la una din îndeletnicirile lor de bază, adunau rășină. Făceau crestături adânci în brad care secretă rășină dezinfectantă și cicatrizantă din care se fac leacuri pentru diverse boli.
„Rășinari este o ancoră pentru cultura și tradițiile romănești. Are o încărcătură specifică de spiritualitate„, spune un localnic.
Prin ce te mișcă Rășinariul?
Simplitate, istorie, personalități, peisaje ca din povești, românism, oameni, troițe… multe, liniște, natură, aer.
O stradă aleasă la întâmplare. Aceasta se numește Emanoil Ciucian
Câteva dintre personalitățile locului

Foto din Muzeul Etnografic Rășinari
Casa în care s-a născut și a copilărit Octavian Goga înainte de 1890 când s-a înscris la liceul de stat din Sibiu
Casa copilăriei lui Emil Cioran – la finalul articolului ai și provocare drăguță din… 1912
Elemente din Muzeul Etnografic Rășinari
Colțul unei camere de oaspeți
Ladă de zestre
Seiful, de sub ladă 🙂
Un sat de-a lungul râului 🙂
Verdele și relieful nedomesticit 🙂
Una din cele mai vechi troițe din Rășinari, și nu doar, datează din 1795
Românismul de care vorbeam. Un banner pe o… casă, de pe… o stradă din același Rășinari
„Nunta ciobanească”, satiră comică despre viața la sat și obiceiurile de la o stână
Nunta ciobanească este transpunerea scenică a folclorului autentic din Mărginimea Sibiului – fără nicio prelucrare sau selecţie a obiceiurilor – scrisă de un rășinărean, Corneliu Dragoman Lubinschi, în urmă cu mai mult de 70 de ani.
Piesa jucată în 2018, și pe ulițele comunei, de 30 de actori amatori – locuitori ai acesteia – a ajuns un produs cultural-turistic în adevăratul sens al cuvântului.

foto: tribuna.ro
Legenda uriașilor și mititeilor
O legendă povestită de Ana Iliu Gladcă, dăscălița, spune că pe Dealul Cetățuia locuiau uriași. Traia acolo o fată foarte frumoasă.
Într-o zi, vrând să meargă în lume, cum călca ea din munte în munte ajunge pe Valea Călugărului. A oprit apa cu poalele sprijinindu-se cu picioarele de o stâncă. Se spune că urmele picioarelor ei se văd și astăzi acolo.
În acest timp, fata vede câțiva oameni mititei care lucrau pământul. Îi ia în poală și-i duce tatălui ei. Tatăl roagă fata să-i ducă înapoi spunându-i că acei mititei vor stăpâni și duce mai departe Rășinariul.
Este una dintre legendele pe care le-a povestit tuturor generațiilor care au trecut prin mâna ei. Acum și pentru TVR Timișoara.
Tabloul din foiță de aur și fire de păr natural
De la Muzeul Etnografic din localitate am aflat că în 1855, la o nuntă de aur, pentru sărbătoriți s-a făcut un tablou din părul lor. Inițialele celor doi sunt I și E, vizibile pe pânză. Pe pereții „tabloului” este foița de aur, dată fiind sărbătoarea: Nunta De Aur.
Muzeul lui Nea Pavel Diaconu, în care are peste 400 de piese strânse pe parcursul vieții:
Iată și o ilustrată din 1958. Poți sesiza astfel cum se păstrează satul si azi. Straiele tăranilor de atunci le-am văzut și în zilele noastre. Le poartă oamenii în zile de sărbătoare și la biserică 🙂

foto: Twitter/PositiveNewsRomania
Ultimul cioban, din Rășinari, care a fost în transhumanță
Mărginimea Sibiului este una dintre cele mai importante zone pastorale ale Transilvaniei. Dumitru Capotă este ultimul oier din zonă care a practicat transhumanţa.
L-am cunoscut, întâmplător, la câteva luni după publicarea montajului pe canalul youtube al TVR Timișoara:
Scurt video cu Rășinariul văzut de sus, din dronă:
La final, îți lansez provocarea de care spuneam mai sus. Unde este Emil Cioran în această fotografie?
Este prima lui fotografie – din 1912 – facută la un concurs de frumusețe, pentru copiii din Rășinari, la care a participat.
Pont bun bun: în foto este și Baroneasa Elvira Cioran, mama lui :).

Foto facută în Muzeul Etnografic Rășinari
Inspirație: youtube.com, wikipedia.org, tvr 1, timisoara.tvr.ro, tribuna.ro, vizitele mele dese și statul la taclale cu localnicii.
Cheie: satul românesc
Rămâi în contact cu noi și trimite-ne la cât mai mulți prieteni buni! Prin e-mail sau social media :).
Mulțumim.
Susține blogul și Faptele Bune cumpărând de pe butoanele de mai jos, sunt linkuri afiliate.
Fără costuri suplimentare pentru tine.

Pingback: 10 dintre Cele Mai Apreciate Povești
Pingback: Casă tradițională românească din Fundata, Casa Pelinica
Pingback: România mea. România din mine
Pingback: Weekend prin Rǎşinari, revedere cu oameni dragi și brandul dinMărginime - FAM la pas turistic
Pingback: Muzeul Etnografic Rășinari
Pingback: Povești din Rășinari: Șezătoarea și Meșteșugurile