Citate celebre despre români și România (2)

Pentru cea de-a doua parte a seriei „Citate Celebre despre români și România”, am ales câteva dintre cele spuse de Petre Țuțea, George Topîrceanu, Grigore Vieru, George Enescu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu.

Petre Țuțea, „Socrate al României”

„Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte. În afară de aceşti termeni, nu văd nimic semnificativ între cer şi pământ”

foto: doxologia.ro

Petre Țuțea (1902-1991), autor, economist, eseist, filosof, politician și publicist român, membru al Mișcării Legionare, victimă a regimului comunist din România.

Este supranumit „Socrate al României” datorită preocupărilor filozofice și rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul personal în orice circumstanțe, chiar și în închisoare. A publicat printre altele: eseuri filozofice; scrieri monografice sau cu caracter economic și politic.

A fost decorat cu Ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler (1937) și Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler în 1941 – (wikipedia.org)

George Topîrceanu, reprezentant de seamă al poeziei româneşti

„A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e in stare să se laude cu ea”

foto: ziarharghita.ro

George Topîrceanu (1886-1937) a fost poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.

Poetul grației și al fanteziei debutează în literatură în 1904 publicând primele versuri în revista umoristică Belgia Orientului. În 1926 devine laureat al al Premiului Național de Poezie.

Dintre operele sale, amintesc aici: Migdale amare; Strofe alese. Balade vesele și triste; Parodii originale.

Grigore Vieru, un poet absolut

„Iubiți-vă țara și nu vă învrăjbiți, nu vă dușmăniți. Pentru că această minune a lui Dumnezeu, care este România, ar putea fi distrusă. Nu din afară, de dușmanii din afară, ci din interior”

foto: jurnal.md

Grigore Vieru (1935-2009), poet român din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei Române.

La sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele lui au rol important în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor.

„Un cuvînt despre poetul Grigore Vieru produce emoţie, trăire firească impusă dincolo de toate ce se produc în viaţă, împreună cu alţi creatori iluştri, reprezintă o şcoală poetică, în care poezia este chiar viaţa şi sufletul omului” (istoria.md).

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

George Enescu, Ciocârlia geniului românesc

„Atâta vreme cât țara mea va suferi, eu nu mă despart de ea”

„Îmi iubesc pământul natal, nu pot sta nicăieri, printre străini, mai mult de două luni, paşii mei pornesc singuri înapoi spre ţara mea de care mi-e dor, mi-e dor” – apare în „George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti”, vol. 2 (junimearomana.com).

foto: stiri.botosani.ro

George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pianist și dirijor – considerat cel mai important muzician român.

Manifestă din copilărie o înclinație deosebită pentru muzică și începe să cânte la vioară la 4 ani, iar la 5 ani apare în primul său concert incepând apoi studiile de compoziție.

Enescu a fost unul dintre cei mai de seamă dirijori contemporani.
A propagat peste hotare, alături de lucrările sale care căpătaseră un incontestabil prestigiu internațional, creațiile unor compatrioți, atrăgând astfel atenția asupra tinerei școli muzicale românești (rememberenescu.ro).

Un semn de la George Enescu, Rapsodia Română nr. 1

Nicolae Bălcescu, model de simţire românească

„Nu e om a cărui inimă să nu bată pentru cerul dulce și senin al țării lui, pentru locul unde mai întâi a iubit și-a fost iubit”

„O naţie nu se poate mântui decât prin sine însăşi”

„Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi, se întinde o ţară mândră şi binecuvântată între toate ţările semănate de Domnul pre pământ”

imagine: historia.ro

Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric, scriitor, om politic, lider al mişcării revoluţionare de la 1848 în Ţara Românească.

Prin capodopera sa „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Bălcescu l-a impus în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul (wikipedia.org).

Nicolae Iorga îl socoteşte pe Bălcescu a fi „unul din cele mai frumoase suflete şi mai ales una din cele mai mari inteligenţe ale unei nobile generaţii de visători” (ebooks.unibuc.ro).

Un element, poate, mai putin cunoscut despre Bălcescu:
Din ce în ce mai slăbit de agravarea bolii sale, Nicolae Bălcescu a dorit să-şi revadă ţara şi familia, dar cererea sa de revenire i-a fost refuzată de către domnitorul Barbu Ştirbei.
Astfel, a reuşit, în august 1852, să ajungă la Nicopole, pe malul turcesc al Dunării să-şi revadă pentru ultima dată mama şi cele două surori (adevarul.ro).

Nicolae Iorga, cel mai mare istoric al românilor

„Față de patrie nu ți-e îngăduit să ai convingeri, ci numai devotament”

„În vecii vecilor, cât va mai dăinui suflarea românească pe acest pământ, să nu-i ierte Dumnezeu pe netrebnicii şi făcătorii de rele”

imagine: ziarullumina.ro

Nicolae Iorga (1871-1940), a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician.

Iorga a fost o figură centrală a revistei „Sămănătorul” (revistă literară concepută de către George Coșbuc și Alexandru Vlăhuță) și a fondat reviste conservatoare ca Neamul Românesc, Drum Drept, Cuget Clar și Floarea Darurilor. A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor.

S-a opus grupării fasciste Garda de Fier și, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susțină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II-lea, intrând, după dizolvarea tuturor celorlalte partide, în partidul unic Frontul Renașterii Naționale (wikipedia.org).

Vasile Alecsandri, rege al poeziei românești

„Apărați tezaurul cel mai scump ce-ați moștenit de la strămoși, limba, adică simbolul sacru al naționalității noastre!”

„Acel ce-şi vinde ţara, îşi pierde neamul său!”

imagine: citate.info

Vasile Alecsandri (1821-1890) poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea (wikipedia.org).

A scris comedii, poezii populare, balade, cicluri de versuri, proze, doine, drame, opere complete (enciclopediaromaniei.ro).
Dintre cele mai cunoscute opere, adaug: „Chirița în provinție„, „Mărgăritarele”, „Peneș Curcanul„, „Andrii-Popa„,”Călătorie în Africa”, „Despot Vodă”, „Fântâna Blanduziei”.

Mihai Eminescu, poetul național al României

„Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de țară”

„Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român”

imagine: tribuna.us

Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română (wikipedia.org). A fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Este considerat de criticii literari poetul naţional al României, fiind supranumit „luceafărul poeziei româneşti”, dar şi cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească.

„Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale”, spune Lucian Predescu (istoriograf, scriitor și publicist român).

Eminescu a studiat filozofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie. A avut succes în cariera de jurnalist, articolele sale de critică literară, socială şi politică fiind publicate în „Timpul” şi „Curierul de Iaşi” – enciclopediaromaniei.ro.

Poate afli pentru prima dată că:
Scriitorul evita să folosească forme uzuale de salut. Cu oricine se întâlnea, și oricând, se spune că Eminescu saluta cu „Trăiască naţia!”. (shtiu.ro)

Alte cuvinte frumoase de la personalități marcante vezi și în prima parte „Citate celebre despre români și România”, dacă nu le-ai văzut deja :).

Rămâi în contact cu noi și trimite-ne la cât mai mulți prieteni buni! Prin e-mail sau social media :).
Mulțumim.