Muzeul Etnografic Rășinari

Astăzi intrăm, din nou, în povestea Rășinariului – prima localitate rurală din România devenită, din 2022, destinație turistică la nivel internațional. Titlul a fost obținut la ediția a doua a competiției organizată de Organizația Mondială a Turismului, „Best Tourism Villages„, la care s-au înscris 130 de candidaturi din 57 de țări.

Rășinari, tradiție, personalitate, înțelepciune

Un loc aparte, unde frumusețea naturii şi istoria se împletesc în mod unic. Satul din Ardeal, situat la poalele Munților Cindrel, este renumit pentru peisajele pitoreşti și pentru tradițiile autentice pe care le păstrează încă vii.

Leagăn al numeroaselor personalități marcante, Rășinariul își păstrează farmecul de sat de poveste, rămânând un important centru cultural și spiritual. Adevărata sa atmosferă și esența locului pot fi cuprinse doar atunci când îi străbați ulițele.

Casele tradiționale, cu acoperişuri înclinate şi detalii arhitecturale tipice, străduțele liniştite și ospitalitatea localnicilor îi oferă un farmec deosebit. Menționat pentru prima dată în 1204, Răşinariul are rădăcini în istoria românilor, iar legenda despre dacii Roşca și Cosma adaugă un strop mitologic locului.

foto: Adela Cândea/capitalcultural.ro

Într-o altă incursiune în această comună de basm, notam câteva elemente care m-au mișcat aici: „Simplitate, istorie, personalități, peisaje ca din povești, românism, oameni, troițe… multe, liniște, natură, aer„.
Și dincolo de peisajele pitoreşti, esența Răşinariului stă în oamenii săi: înțelepți, păstrători de datini şi continuatori ai legilor strămoşeşti.

Muzeul Etnografic Rășinari: meșteșuguri, istorie

O vizită aici reprezintă oportunitatea descoperirii și aprecierii tradițiilor și a meșteșugurilor care definesc identitatea culturală a comunei și a Mărginimii Sibiului. Are un rol important în conservarea patrimoniului cultural al zonei şi în familiarizarea publicului cu tradițiile şi meşteşugurile locale.

Muzeul Etnografic Rășinari te așteaptă

Care sunt primele obiecte și de unde provin?

Primele două obiecte din colecția muzeului datează chiar din 1952, anul înființării acestuia (15 februarie), sunt piese de mobilier pictat donate de localnici la câteva luni de la înființarea muzeului.
Vorbim despre o laiță cu spătar (bancă tradițională cu spațiu de depozitare), decorată și datată 1855, și un cuier destinat cănceelor (căni, urcioare), din 1852, folosit la împodobirea casei.

cuier destinat cănceelor (căni, urcioare) datat 1852

Aproape 1500 de piese pentru iubitorii tradițiilor

• Muzeul se apropie de 1500 de piese, care ilustrează:
  – practicarea agriculturii și a creșterii animalelor, în special, a oilor;
  – practicarea meșteșugurilor (cojocărit, tâmplărie, confecționat șițe – scândurică de brad îngustă și subțire -, fierărie, lumânări din seu de oaie și a țesăturilor);
  – culesul în natură (piepteni de afine, coșulețe împletite și săculeți confecționați din coajă de brad pentru strângerea rășinii).

De asemenea, găsim aici o frumoasă colecție de ii datate înainte de secolul al XX-lea. Costumele populare au fost adoptate ca și emblemă națională, demonstrând eleganță și sobrietate prin alb și negru.

• Tot din colecția muzeului mai fac parte:
  – obiecte din ceramică (blide, căncee, oale, tămâier, căni);
  – mobilier pictat datat 1816 – 1913;
  – tablouri (patru dintre acestea sunt ale unui cunoscut artist născut în Brașov, Hans Wilhelm Hermann 1885 – 1950);
  – icoane pe sticlă;
  – cărți vechi și documente în chirilică și latină;
  – diploma de doctorat a rășinăreanului Emanuel Grebenea din 1903 obținută de la Universitatea Francisco Iosephina din Cluj (doctor în medicina universală).

diploma de doctorat a rășinăreanului Emanuel Grebenea. Universitatea Francisco Iosephina din Cluj

Cele mai valoroase exponate din Muzeul Etnografic Rășinari

„Fiecare obiect are povestea și istoria lui. Avem piese unice. De exemplu, un tablou din foiță de aur și fire de păr natural, din 1855, având inițialele I și E. A fost confecționat din părul unui cuplu la aniversarea nunții de aur (50 de ani). Cu ajutorul acului și a sârmei s-au modelat cu dibăcie flori și frunze„, spune Raluca Iliuț, muzeograf.

tablou din foiță de aur și fire de păr natural

Care este cea mai veche piesă?

Cel mai vechi obiect, datat, este un cănceu. E posibil să existe obiecte și mai vechi decât acesta, dar nefiind datate nu avem certitudinea. Pe cănceu stă scris anul 1808 și este frumos împodobit cu desene florale. Este donația unui localnic.

cănceu din 1808 donat de un localnic

Cum contribuie muzeul la păstrarea și promovarea tradițiilor locale?

Redescoperirea meșteșugurilor și a tradițiilor rășinărene, prioritatea muzografului:

De câteva luni, de când fac parte din echipa muzeului, încerc să readuc în atenția comunității importanța acestor practici tradiționale. Primul pas a fost identificarea meșterilor care încă mai păstrează vie arta lucrului manual, pentru a oferi vizitatorilor ocazia de a asista la demonstrații într-un atelier autentic.

Spre exemplu, la Rășinari, îl avem pe nea Ion, ultimul șindrilar din sat, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani. Cu o pricepere rară, el ne poate arăta cum se făcea odinioară șindrila (șița), îndeletnicire aproape dispărută.

Apoi, imi doresc să apropii tinerii de aceste meșteșuguri. În ultimele cinci luni, am organizat mai multe ateliere educative, la care au participat peste 500 de elevi de la cele două școli din Rășinari. Spre surprinderea mea, interesul lor a depășit așteptările: un grup de eleve a ales chiar să filmeze o scenă dintr-o piesă de Caragiale în muzeu pentru a o prezenta colegilor la școală.

În curând, în cadrul programului „Școala Verde”, mă voi întâlni cu o parte dintre elevi pentru a discuta despre sustenabilitate – vom explora împreună morile de apă și poveștile spuse odinioară la moară, completând discuția cu o proiecții tematice.

Și evenimentele locale sunt un prilej excelent să aducem în prim-plan meșteșugurile și tradițiile. La fiecare sărbătoare importantă, invităm meșteri și producători locali să-și prezinte lucrările, iar în cadrul ghidajelor de la Muzeul Etnografic Rășinari, nu lipsesc poveștile fascinante despre obiectele expuse, fiecare cu istorie unică.

O altă bucurie este coordonarea Grupului Folcloric „Nunta Ciobănească”, acesta duce mai departe cântecele și dansurile specifice zonei.

Actori amatori din Rășinari care joacă piesa „Nunta ciobanească”. Aici, la Muzeul Astra Sibiu

Ne străduim să păstrăm autenticitatea tradițiilor prin organizarea de șezători și prin participarea la evenimentele importante din comunitate: Zilele Octavian Goga, Festivalul Brânzei și Țuicii, concertul de colinde de Crăciun, dar și prin colaborarea cu Muzeul Astra, unde ne-am dus șezătoarea pentru a o face cunoscută unui public mai larg.

Astfel, cu fiecare atelier, fiecare poveste spusă și fiecare cântec interpretat, încercăm să păstrăm vii rădăcinile culturale ale Rășinariului. Meșteșugurile și tradițiile nu trebuie să rămână doar amintiri, ci să fie transmise mai departe, ca parte vie a identității noastre.

Modernizarea satelor a influențat tradițiile locale? Ce tradiții sunt pe cale de dispariție?

Potcovarii vor dispărea. Caii sunt tot mai puțini. Pregătim nutrețul și lucrăm pământul cu tractoarele. Doar câțiva locuitori mai păstrează caii. De dragul lor.

Lâna nu se prelucrează. Lipsa centrelor de colectare și a daracelor împing ciobanii s-o arunce. În județul Sibiu știu un singur darac funcțional. Cel de la Miercurea Sibiului. Localnicul de acolo este în vârstă și nu are cui să lase meșteșugul.

Pentru organizarea atelierelor, în care folosesc lâna, a trebuit să cumpăr materialul din afara țării, acesta fiind foarte scump. Oamenii preferă vestimentația din plastic pentru că este mai ieftină. Mai demult, tinerii din Rășinari care urmau să se căsătorească, până nu aveau un cojoc și un lecăr de lână nu se căsătoreau. 

Prin diferite proiecte, încercăm revitalizarea și sensibilizarea populară pentru confecționarea obiectelor de vestimentație din lână. Muzeul Etnografic Rășinari duce mai departe obiceiurile și îndeletnicirile sătenilor de odinioară.

Cum sunt implicați tinerii în păstrarea patrimoniului cultural?

Prin vizitele ghidate și atelierele organizate în incinta muzeului, folosirea rețelelor de socializare unde ei spun povestea piesei din muzeu.

Evenimentele din localitate și voluntariatul sunt alte două opțiuni prin care se încearcă sensibilizarea tinerilor să se implice în conservarea patrimoniului material și imaterial.
Ideile ZiRomania.ro pentru promovarea patrimoniului cultural, a tradițiilor românești.

Ce expoziții temporare s-au organizat recent?

Cu ocazia „Fiii Satului Rășinari” am avut expoziția „Troițele din Mărginimea Sibiului” – picturi realizate de Dr. Adrian Stoia. Tot atunci am oferit fiilor satului și proiecții de film cu obiceiurile și tradițiile locale.

Îmi doresc mult o expoziție de fotografie cu ciobani și obiceiuri pastorale din Rășinari. Pentru asta e nevoie de identificarea fotografilor și fotografiilor din zonă.

Care sunt provocările muzeului în prezent?

1. Principala problema cu care ne confruntăm, acum, este cea a restaurării pieselor. Știm că fără obiecte de patrimoniu nu există muzeu. Am solicitat Muzeului Astra specialiști în domeniu, au fost și au constatat situația, îi așteptăm să vină și să intervină pe piese.

Avem cărți de valoare, cu vechime. Și acestea au nevoie de restaurare și urmează să contactăm specialiștii în domeniu.

2. Altă provocare este promovarea muzeului. Trebuie să ne facem cunoscuți, mai ales că avem piese pe care, poate, niciun alt muzeu din țară nu le are.

3. O altă provocare pentru noi va fi cea de reorganizare a muzeului într-o casă, așa cum erau casele rășinărenilor: cu tinda, camera din față, camera de locuit, șura cu acareturile ei, pivnița cu tot ce trebuie.
Ne dorim mult acest lucru pentru că doar așa putem înțelege cum locuiau rășinărenii și cum se gospodăreau. Nu toate piesele dintr-un muzeu trebuie expuse, dar un depozit vizitabil rezolvă această problemă.

Cum arată viitorul muzeelor etnografice în era digitală?

Muzeul trebuie să adopte sistemul digital. Ne putem folosi de acesta pentru a transmite vizitatorilor trăirile și sentimentele bunicilor noștri. Digitalizarea va sensibiliza simțurile celor care ne trec pragul, făcându-i să înțeleagă cum erau vremurile de dinaintea noastră.

Dacă până acum era activat într-un muzeu doar simțul tactil și de multe ori nu aveai voie să atingi obiectul, prin folosirea tehnologiei percepția luminilor și a culorilor, captarea sunetelor (sunetul războiului de țesut) și de ce nu și activarea receptorilor olfactivi (mirosul pâinii calde din cuptor) se completează cu ceea ce oferă un muzeu acum.

Evenimente de pe lângă Muzeul Etnografic Rășinari în 2025

05 Aprilie: Zilele Culturale Octavian Goga;
13 Aprilie: Viftania (Versul lui Lazăr);
21 Aprilie: Spectacol Sărbători Pascale;
Mai: Ziua Tineretului;
Mai: Colocviul Internațional Emil Cioran;
Iunie: Ziua Verzarului;
24 Iunie: Ziua Universală a Iei;
Iunie: Festival de Teatru Sibiu Fringe Festival;
Iulie: Coasta Boacii Fest;
Iulie – August: Atelier pictură pe sticlă;
30-31 august: Festivalul Brânzei şi al Ţuicii;
Octombrie: Tramvaiul cu suflet de copil;
Noiembrie: Expoziţie cu jurizare și premiere „Generații de…Rouă la Răşinari”;
30 Noiembrie: Comemorarea lui „Andrei Şaguna”;
1 Decembrie: Sărbătorirea Zilei Naționale a României şi Zilei Eroilor;
09-26 Decembrie: Concert de Crăciun Târg de Crăciun şi Magia Crăciunului la Răşinari

În fiecare zi de miercuri, ora 18:00 – repetiții jocuri populare Ansamblul Căluşerii Răşinari. În fiecare zi de vineri, ora 16:00 repetiții fluierași (după 1 mai), ora 17:00 – Şezătoarea fetelor la Cămin.

Programul de vizitare este următorul:
Mai – Octombrie: Miercuri-Vineri 08:00 – 16:00 / Sâmbătă-Duminică 9:00 – 17:00
Octombrie – Mai: Luni-Vineri 08:00 – 16:00

Muzeul Etnografic Rășinari se află în centrul comunei, pe strada Octavian Goga la nr. 1527.
Email: muzeuletnograficrasinari@yahoo.com. Telefon: 0733 490 642

Pentru această scurtă prezentare mi-a fost ghid doamna Raluca Iliuț – muzeograful cu minte și suflet de rășinărean.

Iar pentru ședere în comuna situată la 8 km de Sibiu, recomand, cu căldură, Pensiunea Melania – este locația unde mergem de minimum 6-7 ori pe an.

Pentru a pătrunde un pic mai mult în inima rășinărenilor, v-am pregătit 5 minute video (așa cum m-am priceput eu):

O altă poveste dragă și scrisă cu inima, este o incursiune în colectia etnografică Pavel Diaconu.