9 idei pentru promovarea patrimoniului cultural, a tradițiilor românești

Păstrarea bunurilor culturale materiale și imateriale, respectiv clădiri istorice, muzică și dansuri tradiționale, obiceiuri culinare și alte  elemente care reflectă identitatea culturală a unei comunități, regiuni, țări, reprezintă bogăția neprețuită care merită păstrată și transmisă generațiilor următoare.

De ce să promovăm patrimoniul cultural

5 agumente pentru conservarea identității culturale românești în contextul istoric, social și cultural actual:

1. Crearea unei legături inter-generații

Tradițiile conectează generații. Prin perpetuarea tradițiilor, întărim legătura dintre părinți, bunici și copii, creăm, astfel, puntea între trecut și prezent.

Foto: Muzeul Astra

2. Sprijinirea economiei locale

Păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale, a gastronomiei specifice, poate sprijini economia locală prin dezvoltarea turismului rural și creșterea cererii pentru produsele și serviciile locale.

3. Unitate națională

Identitatea culturală are rol determinant în definirea unei națiuni și în promovarea sentimentului de unitate națională. Prin conservarea aspectelor distinctive ale culturii nationale, se consolidează coeziunea și solidaritatea în societate.

4. Atracție turistică

Conservarea identității culturale românești poate servi și ca factor de atracție turistică. Valorificarea tradițiilor și a patrimoniului cultural poate aduce beneficii economice și sprijin pentru comunitățile locale.

Foto: Muzeul Astra

5. Stimularea creativității și inovației

Tradițiile sunt sursă de inspirație pentru creație și inovație.
Artiștii și creatorii îmbină elemente tradiționale cu expresii contemporane pentru a genera forme noi și inovatoare de artă și cultură.

Patrimoniul cultural. Tradiții românești. 9 idei pentru promovare

Participă și tu adăugându-ți opiniile în comentariile acestui articol!
Iată cele 9 idei concrete pentru sporirea gradului de cunoaștere și de apreciere a patrimoniului cultural, a tradițiilor românești:

1. Focus pe artizanii locali, arta populară

Povești ale artiștilor – artizanilor locali care produc obiecte tradiționale românești, respectiv obiecte ceramice, țesături, sculpturi în lemn și așa mai departe, spuse prietenilor, scrise pe bloguri, înregistrate și date mai departe pot inspira copii, tineri, doritori de orice vârstă să propage meșteșugurile pentru generațiile viitoare.

Foto: Muzeul Astra

Poveștile lor adaugă nota umană și autentică, emoția care duce mai departe.

O altă idee este crearea unei platforme online sau a unei aplicații unde artiștii populari să-și expună și să-și vândă produsele tradiționale.

2. Expoziții și festivaluri tradiționale

Expozițiile și evenimentele culturale reprezintă o modalitate excelentă de prezentare a patrimoniului cultural, a tradițiilor către publicul larg.

Muzeele, galeriile de artă, teatrele și alte instituții culturale pot organiza expoziții dedicate diferitelor momente ale culturii românești.

Se mai pot organiza festivaluri, târguri, concerte, concursuri și alt gen de evenimente care să promoveze tradițiile românești.

Astăzi, în era tehnologiei, se pot lua în calcul și festivalurile online cu aceeași temă, prezentări video ale dansurilor și muzicii tradiționale, demonstrații culinare și ateliere practice.

O simplă prezentare a festivalurilor tradiționale românești, cum ar fi Târgul Creatorilor Populari, Festivalul Călușului sau Festivalul Plăcintelor cu informații despre istoria acestora și formele în care sunt menținute astăzi poate ajuta demersul.

Foto: Muzeul Astra

3. Bucătăria tradițională românească

Povești dedicate mâncărurilor noastre tradiționale, cu rețete și istoria acestora. Influențele diferitelor regiuni asupra bucătăriei românești reprezintă o zonă de exploatat în promovarea cu succes a identității și originii României.

4. Turismul rural

Turismul rural oferă iubitorilor de excursii posibilitatea de a experimenta cultura și tradițiile unei comunități locale.
Curioșii vizitează monumente istorice, prin tururi ghidate, muzee, vizitează galerii de artă, participă la evenimente culturale, cunosc oamenii din comunitate.

Casa Rustică Oltenia

În România, acest tip de turism, cu mare potențial, este în permanentă creștere. Turiștii din întreaga lume se arată interesați să exploreze cultura și tradițiile românești. Această tendință este o oportunitate excelentă pentru a promova patrimoniul cultural, tradițiile.

5. Superstiții – legende românești

Promovarea superstițiilor românești, oferind explicații istorice și anecdote interesante asociate cu acestea, este o altă idee care poate fi dezvoltată.

Fie că vorbim despre superstiții legate de nuntași sau de naștere, de calendarul popular, superstiții despre casă și gospodărie ori despre cele legate plante și ierburi, toate sunt surse de inspirație.

Demne de luat in seama sunt si legendele romanesti:

Legenda / balada mioriței

O baladă tristă despre loialitate și sacrificiu – una dintre cele mai reprezentative opere ale folclorului românesc.

Legenda Meșterului Manole

Este legenda meșterului constructor care, pentru a-și arăta devotamentul față de biserică, este silit să-și sacrifice propria soție.

Foto: mythologica.ro

Legenda Castelului Corvinilor

Castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara cu ajutorul unui zmeu. Zmeul, considerat fiul său, a fost omorât și îngropat sub castel. Se spune că aripile zmeului se aud în zilele cu vânt puternic.

Legenda călușului

Călușarii, personaje mitice cu puteri magice, se regăsesc în tradițiile românești. Dansatorii pot alunga spiritele rele și pot aduce noroc comunității.

Foto: Muzeul Astra

Legenda Babei Dochia

Legenda spune că Baba Dochia, asociată cu trecerea de la iarnă la primăvară, a fost transformată în piatră pentru refuzul ei de a-și lăsa cojoacele de iarnă și de a îmbrăca haine de primăvară.

6. Webinarii educaționale

Organizarea serialelor de webinarii educative – podcasturi în care să se trateze istoria și semnificația tradițiilor românești.
Pentru a-și împărtăși cunoștințele pot fi invitați experți în domeniu, cercetători, reprezentanți ai comunităților locale. Poveștile lor inspiră.

7. Arhitectura tradițională românească

Arhitectura este influențată regional și aduce în zilele noastre date despre istoria, geografia și tradițiile zonelor respective din România. Spre exemplu, casele din Maramureș au acoperișuri cu pantă abruptă, în timp ce Ardealul impresionează prin casele cu fațade colorate.

Iată cateva elemente arhitecturale in acest sens:

Casele tradiționale

Foto: Atelierul de arhitectură Liliana Chiaburu

Casele tradiționale românești sunt adesea construite din lemn sau lut, cu acoperiș din paie sau șindrilă. Un exemplu elocvent este și Casa Pelinica.

Ornamente decorative tradiționale

Ornamentele reprezentate de elemente sculptate sau pictate cu motive geometrice, florale sau simboluri tradiționale sunt făcute cu pricepere de meșteri locali oferind casei un aspect distinctiv.

Coloane și porți de lemn

Coloanele din lemn sculptate susțin acoperișul verandei sau a pridvorului, iar porțile din lemn au frecvent semnificații simbolice ori religioase.

Biserici de lemn

În multe sate românești, bisericile de lemn reprezintă exemple impresionante de arhitectură tradițională. Sunt decorate cu icoane pictate și au acoperișuri înalt ornamentate.

Fortificații țărănești

Fortificațiile cunoscute ca și „cetăți țărănești”, au fost construite cu scop defensiv. Acestea îmbină elementele practice cu cele decorative.

8. Concursuri de fotografie și arte vizuale

Ideea organizării concursurilor, online sau fizice, de fotografie sau artă vizuală cu tema „Patrimoniul Cultural Românesc” încurajează iubitorii artei să exploreze și să interpreteze tradițiile în cele mai creative moduri.

9. Campanii de conștientizare pe retele sociale

Lansarea unor campanii de conștientizare pe platformele de socializare, concentrate pe informarea publicului despre importanța păstrării tradițiilor și patrimoniului cultural pot creea viralizarea informatiei si, implicit, un efect exceptional.