Conacul Basarab-Brâncoveanu: istorie, puterea comunității, viitor

Conacul Basarab-Brâncoveanu este un exemplu de „se poate”, dar cu două condiții: „dorință” multiplicată de „acțiune”. Puterea comunității.

„Conacul Toma Cantacuzino”, „Conacul Basarab-Brâncoveanu”, „Conacul Brâncoveanu-Bibescu”, „Conacul Brâncoveanu” sunt titulaturile date de-a lungul timpului acestui monument istoric. Localnicii l-au agreat „Castelul Brâncoveanu„.

Ceea ce vei citi aici este documentat cu respect față de atitudinea brezenilor.

Conacul Basarab-Brâncoveanu și familia Cantacuzino

Familia Cantacuzino stăpânea în mare parte Valea Prahovei. Pe lângă „Moșia Breaza”, alte monumente arhitecturale ca Palatul Cantacuzino din Bușteni, Palatul (ruine) „Micul Trianon” din Florești (foto 1), Palatul (ruine) Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg (foto 2) și Conacul (ruine) Mihail Cantacuzino din Mărginenii de Jos confirmă acest aspect.

Palatul (ruine) Micul Trianon din Florești (foto 1)

Palatul construit de Constantin Cantacuzino între 1635 și 1641 pe malul drept al Prahovei

Palatul (ruine) Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg (foto 2)

Picătura de istorie de la Conacul Basarab-Brâncoveanu

Conacul, reședință de vară, a fost construit în centrul orașului Breaza în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (încă nu s-a determinat cu exactitate anul, cercetările continuă) de către familia Basarab-Brâncoveanu.

În 1831, Moșia Breaza a fost cumpărată de Grigore Dimitrie Ghica (domnitor al Țării Românești în perioada 1822 – 1828) și împărțită între frații săi, Scarlat și Panaiotache în 1838.
Apoi, în 1850, partea lui Scarlat Grigore Ghica a fost cumpărată de „Casa Doamnei Zoe Brâncoveanu”.

Zoe Basarab Brâncoveanu (1802-1892), fiica adoptivă a banului Grigore Brâncoveanu și cea mai bogată femeie din țară în acele timpuri, se căsătorește în 1825 cu vornicul* Gheorghe Bibescu (1802-1873) – domnitor al Țării Românești între 1842 și 1848.

La data cumpărării Moșiei Breaza, de către Casa Zoei Brâncoveanu, la Breaza se afla curtea familiei Ghica cu conac și grădină amenajată.

Primul document

„Primul document cartografic care face referire la reședința casei Zoei Basarab Brâncoveanu este planul Moșiei Breaza ridicat în 1864″, menționează Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Breaza, acolo unde găsești istoria conacului.

Prima imagine a reședinței este redată pe cartea poștală cu titlul „Palatul Principelui Bibescu„.
Poate fi vorba despre prințul Nicolae G. Bibescu (dacă e mai veche de 1890) sau despre prințul George G. Bibescu (dacă e mai nouă de 1890).

E foarte probabil ca imaginea să dateze din intervalul 1892-1910, caz în care titlul se referă la printul George.

Palatul Principelui Bibescu, foto: infoturismbreaza.ro

A doua imagine apare pe o altă carte poștală de după cel de-Al Doilea Război Mondial și redă clădirea din jurul anului 1913. Era reprezentat ca „Palatul Prințului Brâncoveanu” fiind locuit în vremea aceea de Constantin Basarab Brâncoveanu.

Conacul avea să fie naționalizat după 1947, iar până în ’70 a fost spital pentru bolnavii de tuberculoză, școală de fete și, în anii ’80, sediu al Oficiului Județean de Turism.
A doua cea mai veche clădire din Breaza a fost și hotel, unul cu aer boieresc. „Vila Parc” s-a numit și făcea parte dintr-un cunoscut complex hotelier, „Hotel Parc”.

De-a lungul timpului, pe aici au trecut, găsindu-și inspirația, personalități marcante ale culturii românești, printre acestea Grigore Alexandrescu, Martha Bibescu, Ion Ghica, Anne de Noailles (Ana Elisabeta Brâncoveanu).

În 2000, după multe procese, locația reintră în posesia moştenitorilor familiei Brâncoveanu.

Conacul Basarab-Brâncoveanu. Foto: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Breaza

Conacul Basarab-Brâncoveanu și verdele care-l înconjura

În curtea acestuia, erau amenajate și delimitate:
– zona pomicolă cu livadă de pruni și alți pomi fructiferi;
– zona de zarzavat;
– zona agricolă cu plantație de porumb;
– zona cu flori – trandafiri, garoafe, mixandre (micșunele);
– zona de vegetație joasă cu flori de câmp (trandafirul de câmp cu flori galbene și stufoase, nemțișorul de câmp, scânteiuța, margaretele), aflăm din aceeași sursă.

„În spatele castelului se află un parc dendrologic, ceea ce înseamnă arbori seculari, fagul canadian şi stejarul auriu, arbori cu prezenţă foarte rară în România„, spunea Gabriel Şerbănescu pentru Digi24.

Gata să fie supermarket. Reacția comunității și a presei

foto: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Breaza

Ce titluri apăreau în presa națională și zonală, în 2017, având ca subiect monumentul istoric de astazi?

• „Doar în România e posibil să dărâmi un castel pentru a construi un supermarket” – businessmagazin.ro;
• „Vrem Castelul Brâncoveanu (fost Hotel Parc) pe lista monumentelor istorice!” – ziarulnatiunea.ro;
• „Nimeni nu vrea demolarea Castelului Brâncoveanu din Breaza. Și totuși…” – Campinatv.ro;
• „Din nepăsarea autorităților, Castelul Brâncoveanu din Breaza riscă să fie demolat” – stirileproprahova.ro;
• „Conacul Brâncoveanu de pe Valea Prahovei vechi din secolul al XIX-lea va fi demolat pentru construirea unui supermarket” – turismistoric.ro;
• „Supermarket în loc de clădire istorică” – digi24.ro;
• „Conac brâncovenesc, în pericol de a fi demolat la Breaza. Se dorește construirea unui supermarket în locul lui” – stirilekanald.ro;
• „Protest în Breaza, după apariția unor zvonuri potrivit cărora Castelul Brâncoveanu va fi demolat pentru construcția unui supermarket” – Hotnews.ro;
• „O pagină de istorie în pericol să dispară. Miting la Breaza pentru salvarea Castelului Brâncoveanu de la demolare” – epochtimes-romania.com;
• „O piesă din ISTORIA României, demolată pentru un supermarket” – evz.ro.

Puterea comunității determină acțiunea

În ianuarie 2017, proprietarul de atunci al conacului și al terenului aferent a solicitat organelor locale un „certificat de urbanism de informare”. Au început, apoi, să apară informații potrivit cărora se intenționează vânzarea terenului și demolarea clădirii pentru a se construi aici un supermarket, conform campinatv.ro.

Ca efect al acestor două aspecte, brezenii considerând evidentă intenția proprietarului, au „declanșat Puterea Comunității”.

Protest Breaza pentru intrarea Castelului Brâncoveanu pe lista oficială a monumentelor istorice. Foto: campinatv.ro

Petiții scrise si online, pagină pe o retea de socializare, proteste. Toate în speranța obținerii atestării acestei clădiri ca monument istoric urmând ca ulterior să beneficieze de restaurări și mentenanță specifice unei clădiri istorice, conform stirileprahova.ro.

„Noi încercăm de mai multă vreme să convingem autoritățile să introducă acest castel pe lista monumentelor de patrimoniu…  Nu vrem să vedem vreun centru comercial sau altceva în locul Castelului Brâncoveanu„, spunea Gabriel Șerbănescu, principalul inițiator al mitingului pentru campinatv.

Breaza – miting de protest pentru salvarea Castelului Brâncoveanu. Foto: captura Youtube campinatv.ro

„Castelul este un adevărat monument istoric și nu înțelegem de ce nu se dorește introducerea lui pe lista oficială a monumentelor istorice de patrimoniu din România… Vrem ca acest simbol al orașului să dăinuiască pentru că are locul său în istorie” – Bogdan Novac, unul dintre inițiatorii protestului, astăzi primarul orașului.

Rezultatul demersurilor locale?
Conacul Basarab-Brâncoveanu este monument istoric din 2018 și va fi inclus pe următoarea Listă a Monumentelor Istorice (L.M.I.), care, teoretic, apare la 5 ani. Ultima este dată publicității în 2015.

Conacul, astăzi și mâine

În această lună, pe 9, organele locale anunțau cumpărarea și trecerea acestuia în patrimoniul comunității brezene.

„Conacul Brâncoveanu, situat în parcul orașului, monument istoric de patrimoniu și a cărui piatră de temelie a fost pusă în secolul al XIX-lea, este în sfârșit redat comunității noastre.
În data de 09.12.2022, Primăria Orașului Breaza a reușit achiziționarea acestui monument istoric, împreună cu întreaga suprafață de teren aferentă (23.395 metri pătrați)„, scrie Bogdan Novac pe pagina sa de Facebook.

Preluarea monumentului. Faza inițială

Pentru a răspunde cât mai fidel, am ales o sursă video filmată în septembrie 2022 de prietenii de la „EST-Video„, dar puțin prelucrată:

Actualitatea Prahoveană informează publicul, printr-un scurt interviu cu Novac, despre faptul că locația, respectiv conacul și cei aproape 24.000 metri pătrați, a fost deținută timp de 30 de ani de o persoană privată; că în septembrie 2020, conform unui raport de evaluare, era cotată la 930.000 euro+tva și că a fost achiziționată de primărie cu 700.000 eur+tva prin accesarea unui credit bancar.

Interior Castel Brâncoveanu. Foto: simonamocanu.ro

De asemenea, în primele zile după fericitul eveniment, conacul s-a igienizat și a fost defrișată vegetația crescută necontrolat.
Acum se întocmește documentația tehnică pentru restaurare și pentru reamenajarea întregii suprafețe de teren cu scopul de transformare  într-un parc atractiv, modern, cu un monument istoric restaurat și de un real interes pentru locuitori și pentru turiștii care vizitează zona.

Conacul Basarab-Brâncoveanu (Castelul Brâncoveanu) lateral. Foto: simonamocanu.ro

În același timp, s-a menționat că în stabilirea destinației acestuia se va ține seama de vocea comunității prin organizarea unei dezbateri publice.

Considerații personale de final

La finalul povestirii, adaug și două considerații personale pentru că am tot vizitat zone din România și un punct de vedere imparțial poate fi de ajutor:
– ținând seama de importanța acestei reușite, aș include 9 decembrie pe lista zilelor de sărbătorit anual ca rezultat al puterii comunității;
– primarii care intenționează realmente să facă lucruri, au de „luptat” și cu mentalitatea noastră – a celor care nu credem că există oameni bine intenționați care chiar vor să fie în slujba noastră.

Așadar, cum crezi că ar da „Ziua Puterii Comunității Brezene„?

*** Mic glosar ***
* Vornic – avea statut de mare dregător și era însărcinat cu supravegherea Curții Domnești. Conducea treburile interne ale țării, având și atribuții judecătorești.

Documentare:
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Breaza, simonamocanu.ro, historia.ro, stirileproprahova.ro, digi24, Observatorul Prahovean, Actualitatea Prahoveană, Bogdan Novac.

Articolul poate suferi modificari primite de la specialisti in protejarea monumentelor istorice.

Acum, la final, îți recomand și o altă expunere care te întoarce în timp, Conacul Komaromi si Povestea Familei Mostenitoare.

Rămâi în contact cu noi și trimite-ne la cât mai mulți prieteni buni! Prin e-mail sau social media :).
Mulțumim.