Connect with us

Conacul Komaromi și Povestea Familiei din Valea Ierului

povestea familei Komaromi

Locuri de vizitat

Conacul Komaromi și Povestea Familiei din Valea Ierului

Conacul Komaromi și Povestea Familiei din Valea Ierului

Conacul Komaromi, supranumit Castelul de la Komaromi, una dintre cele mai importante destinații turistice din zona de nord a Bihorului se află în satul Otomani din comuna Sălacea, la 60 de km de Oradea.

Se află acolo unde natura și-a pus amprenta, casele și dependințele erau construite din pământ bătut, vaioagă (chirpici n.a.), stuf și nuiele. Doar la construcția bisericilor se folosea cărămidă și şindrilă.

casele și dependințele erau construite din pământ bătut, chirpici, stuf și nuiele

Casele și dependințele erau construite din chirpici, stuf și nuiele. Pentru exemplificare casa din secolul al XIX-lea

Cum am ajuns la conac

 

Recunosc, nu știam de existența acestuia.
Undeva în jurul prânzului, odată ajunși în zonă, făceam clasicele poze cu panoul care marchează intrarea în comună.

Pentru că era evident că suntem turiști cu număr de Prahova, lângă noi oprește o mașină din care coboară un domn înalt: „Mda, ați venit de la o distanță atât de mare și noi nu suntem încă la nivelul așteptărilor turiștilor„. Era Adrian Simon, consilier de relații cu publicul din Primăria Sălacea.

Foarte amabil, ne-a fost ghid ad-hoc prin vestitul „sat al celor 1000 de pivnițe” și ne-a pregătit o vizită la castel unde l-am întâlnit pe Gyorgy Szucs, administratorul casei boierești, care cu aceeași amabilitate ne-a detaliat povestea locului.

Conacul Komaromi și Cultura Otomani

 

Conacul Komaromi - imagine veche

 

Castelul, a cărui construcție se pare că a început-o Komaromi Gyorgy al II-lea – fiul celui mai bogat om din Debreţin -, undeva prin 1752, a fost vândut statului român înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Inainte de restaurare

foto: Conacul Komaromi

În perioada comunismului a folosit ca sediu C.A.P. (Cooperativa Agricolă de Producție n.a.) apoi ca grădiniță, iar după ’90 a fost casă pentru chiriași sociali până aproape de 2010.

foto: Conacul Komaromi

Conacul Komaromi înainte de 1970

 

Datele istorice despre zonă și Otomani sunt menționate pe panourile interioare.
Sunt expuse, aici, articole de pescuit, unelte vechi, împletituri din stuf, nuiele și papură pentru că până aproape de anii ’70 era zonă mlăștionoasă. De altfel, a și fost numită la un moment dat a doua Delta Dunării din România.

podul celor 4 arcade

Podul celor 4 arcade, foto: bihorinimagini.ro

Aici vedem vase, mobilier și elemente decorative, straie și elemente din îmbrăcămintea boierilor vremii, trăsuri, diverse înscrisuri.

obiecte vechi

O diplomă de licență din piele care datează din 1893

diploma din 1893 - Conacul Komaromi

Pivnița – tunel de 133 de metri

 

intrare in tunel conac

Tunelul, care are intrarea în spatele conacului, are 133 de metri și a fost restaurat în 2016, atunci când s-a obținut a doua tranșă a finanțării europene despre care aflăm un pic mai târziu.

tunel interior

Legenda spune că prin tunel se ajungea la biserica din satul vecin, Albiș, la 7 km de Otomani.

Biserica din Albis unde ajungea tunelul de la conacul Komaromi

Biserica din Albiș, credit foto: medievistica.ro

Cum a luat naștere „Cultura Otomani”

 

În situl arheologic din zonă s-au descoperit obiecte foarte vechi – din epoca bronzului (mijlociu) -, respectiv perioada 2200 – 1600 î.e.n. (inaintea erei noastre, n.a.) și pentru că nu s-a putut identifica originea exactă, cultura a preluat denumirea satului Otomani.

Comunităţile Otomani se îndeletniceau, în principal, cu agricultura şi creşterea animalelor. De asemenea, prelucrarea bronzului era o altă preocupare zonală, localnicii având la dispoziție zăcămintele Apusenilor.

Fonduri europene de 1.000.000 de euro pentru Conacul Komaromi

 

Reconstrucția conacului de la Otomani a început din 2012.

Proprietatea formată dintr-o clădire principală, anexe, grajduri întinse pe o suprafață de 700 metri pătrați și 7 hectare de teren, a beneficiat de două runde de finanțare prin fonduri europene.

Prima, accesată de comuna Sălacea în 2012, în valoare de 500.000 de euro. Cu o parte s-a reabilitat clădirea principală, cele cinci săli de expoziție, un alt corp mai mic în care astăzi este sala de conferințe, un birou și o mică bucătărie.

Al doilea proiect, din 2016, s-a finanțat cu aceeași valoare ca primul și s-a restaurat clădirea secundară, s-a refăcut curtea boierească, dar și pivnița – tunel. Au fost amenajate cele 5 săli de expoziții permanente și s-au achiziționat diverse echipamente.

În aceeași perioadă, s-a derulat și proiectul „1000 de ursuleți în satul cu 1000 de pivnițe”.

Conacul Komaromi seara luminat

Astăzi, Casa de Expoziții Otomani

 

Conacul este acum Centru de Prezentare și Expoziții – Casa de Expoziții Otomani și găzduiește evenimente corporate sau private, ședinte foto & video.
Au fost, de asemenea, invitați profesori de la școala din localitate pentru a-și face cursurile mai atractive.


✋ Prea multe vești negative te înconjoară și vrei să simți pulsul poveștilor pozitive, să te inspiri din frumusețea, probabil, neștiută a României?

👉 Vezi ce postăm pe canalul nostru Vești din România bună și lasă-te purtat într-o călătorie unde tradițiile și destinațiile de vis reînvie speranța și bucuria în sufletul tău.

Cum te abonezi:
Accesezi linkul veștilor :).
Apoi butonul "afișați canalul" (dacă ești pe telefon) sau "Folosiți Whatsapp Web" (dacă ești pe laptop).
Click pe "urmăriți", din dreapta sus, și te-ai abonat.

☝️ Ca să primești notificările, clopoțelul trebuie activat 🔕 👉 🔔

Conacul Komaromi - Casa de Expozitii Otomani

De exemplu, anul acesta, în martie, Conacul Komaromi a fost gazda conferinței „Vinul și Cultura” organizată împreună cu Cavalerii Vinului – organizație care promovează valorile culturale locale și vinul – privit ca un bun cultural, parte a identității noastre naționale.

Au loc workshopuri sau competiții 🙂

 

evenimente diverse la Otomani

Intenția administrației locale este ca „Satul cu 1.000 de pivniţe” să fie o adevărată atracţie turistică a Bihorului și se intenționează dezvoltarea unui întreg concept turistic așa încât castelul să fie adus la valoarea reală.

Opinia mea este că România are potențial și resurse. Implicarea și dorința este ceea ce avem nevoie în primul rând.

Povestea familiei. Incertitudinile exactității datelor

 

Din căsătoria lui Komaromi György (III) cu Rhedey Julianna s-au născut doi băieţi și şapte fete. În 1761, când Julianna s-a dus în lumea celor sfinți, a fost întocmit actul de moştenire care descrie situația moşiei, act păstrat până azi.

Imre, unul dintre băieți, duce mai departe ramura Otomani, stăpânind moşia de aici.

Nepotul său, Komaromi György (V), s-a născut la Otomani în anul 1817, iar din 1843 este deputat în parlament din partea comitatului Bihor. Acesta participă la revolutia antihabsburgică, fiind nevoit apoi să emigreze. După un deceniu devine una dintre figurile cheie ale noilor mişcări politice pentru dobândirea independenței.

mostenitori ai conacului

foto: Frank Lovass, nepotul ultimului proprietar

Văduva lui, Csaky Rozalia, vinde moşia și conacul din Otomani înainte de 1880.

Conacul a ajuns în posesia familiilor Varady Szabo, apoi Jasztrabszky. În 1927 a fost cumpărat de Lovass Istvan din Valea lui Mihai, care înainte de Al Doilea Război Mondial îl vinde statului român.

Anul şi împrejurările construirii Conacului Komaromi. Date

 

Dacă acceptăm datele istoricului Karoly Mezösi, conform cărora György Komaromi (III) l-a cumpărat în 1723 de la Bernath Gabor, putem presupune că în acest caz clădirea nu a fost ridicată de familia Komaromi și are o vechime mai mare.

La sfârşitul anilor 1690, Bernáth János de Ineu (declarat cel mai bogat om de afaceri din Debrețin în anii 1670) a renunțat la cetățenia oraşului Debrețin plecând din oras. În același an, acesta a obţinut un act de protecție (salvus conductus) de la împăratul Leopold, iar în 1699, văduvei sale, Jeney Anna, si copiilor ei – Istvan, Samuel, Gabor, Janos, Maria – le-a fost donat castelul din Otomani.

interior al conacului 2

foto: Frank Lovass, nepotul ultimului proprietar

Pentru că după 1700 în cronicile istorice ale Debrețin-ului nu mai figurează numele familiei, este foarte probabil că aceștia să se fi mutat în Otomani, situație în care au avut timp ca până în 1723 să ridice castelul.
Cum dovezi concrete în acest sens nu există, se ia în calcul probabilitatea ca edificiul să fie, totuși, opera lui Komaromi György (III).

fotografie veche din interior Conacul Komaromi

foto: Frank Lovass, nepotul ultimului proprietar

Planul actual al conacului seamănă foarte mult cu cel descris în actul de moștenire din 1761, iar intervenţiile ulterioare nu i-au adus modificări esenţiale.

Imaginile vechi din povestea familei au fost trimise în 2014 de Frank Lovass, nepotul ultimului proprietar, stabilit astăzi în Australia.

Am fost, am văzut. M-a impresionat. Locația a lăsat puncte de suspensie pe care vreau să le înlocuiesc la următoarea vizită.

in vizita la conac

Oamenii locului nu apreciază foarte mult ce au aici. Știi, e foarte greu pentru că atunci când stai într-un loc îi pierzi valoarea. Nu știi cât de mult reprezintă, ce valoare are locul.
Noi suntem deschiși propunerilor care vin de la oamenii care apreciază istoria, locațiile nobile, tradițiile și locul pentru evenimente de neuitat într-o locatie îngrijită, o locație de excepție„, îmi spune Gyuri la finalul călătoriei prin împrejurimile conacului.

Pentru doritori, programul de vizitare este:
Luni – Vineri, 8:00 – 16:00, dar pentru grupuri de minimum 5 persoane se deschide și în weekend.
Prețul biletului este de 5 lei/persoană.
Mai multe despre locatie, sunt disponibile pe Google.

Iată și un spot pentru promovarea edificiului cu care sper să completez experiența acestei descoperiri fără voie:

*** Mic glosar ***
* Cultură – serie de caracteristici distincte a unei societăți / grupă socială în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali.

Documentare & Inspirație: Gyorgy Szucs, Adrian Simon, kastelyerdelyben.ro, oficialmedia.com, Radio Romania International, bihorinimagini.ro, bihon.ro.

O altă poveste din care poți afla mai mult despre România veche, despre ce pot face oameni care țin la locurile lor și care le promovează prin acțiunile pe care le întreprind și prin ambiția de a pune la dispoziția turiștilor, cu mari eforturi și piedici, o opțiune de petrecere a timpului liber într-un cadru natural, deosebit, este vagonul românesc renăscut și plimbat de mocănița de pe Valea Hârtibaciului.

Rămâi în contact cu noi și trimite-ne la cât mai mulți prieteni buni! Prin e-mail, whatsapp sau social media :).
Mulțumim.


Dacă ți-a plăcut, rămâi aproape de poveștile noastre prin e-mail sau Google News.

Ne găsești și căutând ZiRomania pe Google.

Din 2004 lansez proiecte online. Unele recunoscute, altele cu viață scurtă. Prin ZiRomania.ro vreau să promovăm România pozitivă și mai puțin cunoscută, în special pe cea din mediul rural, cea care produce valoare direct din natură. Din punctul meu de vedere este șansa care poate așeza România un pic mai demnă.

3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: 10 dintre Cele Mai Apreciate Povești

  2. Simion Alb

    06/07/2023 at 08:50

    Felicitari pentru initiativa si eforturi!
    Continutul ziromania.ro este excelent,
    lectura placuta si instructiva!
    Mult succes in continuare!

  3. Edi

    06/07/2023 at 10:17

    🙂

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.

To Top