Respect pentru trecut: Râu Sadului readuce la viață casele tradiționale

În Râu Sadului din județul Sibiu, meșteșugari, arhitecți și oameni ai locului redau frumusețea caselor tradiționale, păstrând culorile și poveștile de odinioară.

Meșteșugul care readuce viața în lemn și piatră

În inima Sibiului, între dealuri cu rădăcini pastorale, satul Râu Sadului renaște.

Casele vechi, cu ziduri care aduc amintirea secolelor trecute, își recapătă astăzi culorile și frumusețea de odinioară printr-un program de restaurare care păstrează autenticitatea materialelor și a meșteșugului.

La capătul unei ulițe, dulgherul Florin Rotar, om al locului și meșter din familie, bate din nou cuie, face chertări* și ridică acoperișuri așa cum a învățat de mic.

Din 1994 lucrează lemnul, iar astăzi caută țigle vechi prin toată Transilvania și amestecă gaz lampant cu ulei de transformator pentru a reda grinzilor strălucirea trecutului.

„Stilul vechi e mai frumos”, spune Florin, în timp ce fiecare casă primește culoarea descoperită în tencuielile vechi – unele albastre, altele în nuanțe de ocru -, pentru ca nicio gospodărie să nu semene cu alta.

Viziunea care schimbă un sat

Primarul comunei, Daniel Dumitru Minea, își amintește cum totul a pornit de la o moară părăsită. A căutat soluții și a înscris localitatea pe Ruta caselor cu arhitectură tradițională. Deși la început mulți localnici erau sceptici și temători că-și pierd gospodăriile, treptat au înțeles potențialul proiectului.

Cei care au acceptat să participe și-au asumat reguli clare: să păstreze casele cel puțin zece ani, să le întrețină și să nu le transforme în afaceri, ci în repere de vizitare și identitate. Pentru primar, restaurările sunt doar începutul: visul său este ca Râu Sadului să devină cel mai frumos sat din Sibiu – poate chiar din România.

Expertiza care păstrează autenticitatea

La acest proiect s-a alăturat și Ciprian Ștefan, expert în arhitectură vernaculară. A cercetat una dintre cele mai vechi case din sat, datată în secolul al XIX-lea, unde a descoperit urme de pigment albastru – o culoare rar întâlnită.
Restaurarea a fost o provocare, prin lipsa pigmenților autentici, dar și a meșterilor care mai știu rețetele de odinioară.

„Patrimoniul trebuie păstrat în comunitate, acolo unde oamenii îl trăiesc”, spune Ciprian. Pentru el, Râu Sadului este un muzeu viu, unde pe aceeași stradă poți citi istoria ultimelor două secole – de la casele cu pridvor din secolul XIX până la construcțiile comuniste.

Restaurări de poveste, Râu Sadului

Povestea caselor din Râu Sadului face parte din seria „Restaurări de poveste”, proiect al platformei Cronicari Digitali, care documentează renașterea patrimoniului construit.

Primul episod a fost dedicat Casei Ienăchiță din București, readusă la viață prin colaborarea unor arhitecți, meșteri și designeri care au arătat cum priceperea și meșteșugul se împletesc cu viziunea contemporană.

Proiectul este realizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, Institutului Național al Patrimoniului, Complexului Național Muzeal ASTRA și Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

De ce contează aceste restaurări?

• Casele restaurate devin repere culturale și turistice, nu simple gospodării.
• Oferă exemple de bună practică pentru generațiile viitoare.
• Demonstrează că tradiția și modernitatea pot merge împreună.

Ce este chertarea*?

Este tehnica tradițională de tăiere sau decupaj făcut în lemn pentru realizarea unor îmbinări solide și precise între grinzi, stâlpi sau alte elemente de structură. Practic, e tehnica prin care lemnul se potrivește perfect, fără să fie nevoie de cuie sau șuruburi moderne.

Ce reprezintă arhitectura vernaculară*?

Este arhitectura meșterilor locali care construiesc cu materiale aflate la îndemână – lemn din pădure, piatră din râu, lut sau stuf.

Casele, șurile, morile ori bisericile nu erau desenate de arhitecți de școală, ci se ridicau după nevoile comunității, adaptate la climă și la resursele locului. Tocmai această simplitate și autenticitate dau farmecul și unicitatea patrimoniului rural românesc.