Tradiții românești de vară. Obiceiuri din anotimpul soarelui

Vara românească era o stare a sufletului, perioada în care satele fremătau de viață, câmpurile miroseau a grâu copt, iar obiceiurile păstrate din străbuni umpleau aerul cu semnificații.

Tradiții românești de vară

De la Sânziene la Paparude, de la seceriș la târguri, din iunie și până în august, românii marcau anotimpul cald cu sărbători pline de sens, rugăciuni, dansuri și simboluri care împleteau pământul cu cerul.

Sânziene (24 iunie) – Magia iubirii și a soarelui

Sărbătoare a soarelui și a feminității asociată cu solstițiul de vară în care fetele împletesc coroane de flori, dansează în horă și aruncă cununile peste acoperișuri pentru a-și ghici ursitul.

Când floarea sânzienelor se deschide, soarele e în punctul său cel mai înalt, iar fetele satului își împletesc cununi din flori galbene, purtând speranța iubirii în priviri.

Obiceiuri de sânziene

• Cununi de sânziene aruncate pe casă pentru a ghici dacă fata urmează să se mărite;

• Dansuri în horă, în poienile scăldate în roua dimineții;

• Cules de plante de leac, sfințite de soare.

Citat popular: „Cine se spală cu roua de Sânziene, scapă de boli și năcazuri tot anul„.

Drăgaica – Hora belșugului și a soarelui

În sudul țării, Sânzienele se numesc Drăgaica. Este o sărbătoare închinată soarelui și fertilității, bogăției – fetele se îmbracă în alb, dansează ritualic pentru rod bogat și belșug.

Sfântul Ilie (20 iulie) – Domnul fulgerelor

Sfânt protector al recoltelor și aducător de ploi, e temut și respectat. Pe 20 iulie nu se lucrează, se duc merele de vară la biserică pentru sfințire. Astfel, Sfântul Ilie aduce ploaia peste câmpurile arse și mânia peste cei care lucrează în ziua lui.

În calendarul popular, este cunoscut sub numele de „Sântilie„.

Obiceiuri de Sfântul Ilie

• Oamenii nu lucrează, de teamă să nu-i trăsnească;

• Se duc merele de vară la biserică pentru sfințire;

• Se dă de pomană pentru cei adormiți.

Citat popular: „Când tună-n ziua lu’ Sfântu’ Ilie, se crapă nucii de frică„.

Paparudele – Dans pentru invocarea ploii

Alte tradiții românești de vară sunt Paparudele. Când seceta nu se lasă înduplecată, femeile și copiii din sat, îmbrăcați în frunze și ramuri verzi, pornesc prin sate bătând în tobe de lemn și cântând pentru a chema ploaia: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleata, cu ciubărul, Să ne crească ogorul” pentru provocarea ploii aducătoare de belșug.

Obicei de paparude

• Paparudele sunt udate simbolic, în fiecare curte, pentru a îmbuna cerul.

„În zona Argeşului obiceiul se ţinea patru, cinci, şase joi după Paşte sau de câte ori era secetă (în alte zone, într-una din cele nouă joi după Paşti). Copiii erau trimişi prin sat, gospodarii îi stropeau şi îi răsplăteau. La noi, în zona de deal, copiii îşi acopereau trupul cu frunze de arin – asta era, de altfel condiţia, să-şi acopere părţile corpului cu frunze, iar în alte zone, unde nu erau arini, cu foi de lipan sau cu frunze de brusture. Era important să aibă verdeaţă pe ei. Oamenii îi aşteptau la poartă cu găleţile cu apă. Uneori se arunca o găleată cu apă pe ei. Mai târziu, prin 2000-2002, când eu am mers să fac o cercetare cu privire la acest ritual, se turna, în general apă cu cana pe trupul copiilor respectivi, ca să nu răcească, dar de ieşit, oamenii ieşeau să aştepte paparudele cu găleata„, explică, pentru „Adevărul„, cercetătorul etnografic, Sorin Mazilescu.

Cositul și Secerișul – Munca în horă

Un moment agrar important pentru că ultimul snop este împodobit și dus în sat cu cântec. Se numește „Baba de la seceriș” și e purtat prin sat ca simbol al recunoștinței.

Ziua Macaveilor (14 august)

Acum se strâng cele din urmă plante de leac, se ține post și se privește cu recunoștință înapoi.
Conform tradiției, Macaveii au fost supuși torturilor și uciși pentru credința lor, devenind, astfel, simboluri ale curajului și fidelității față de Dumnezeu.

În multe regiuni, există obiceiul de a aduce la biserică miere și apă pentru a fi sfințite. Mierea simbolizează dulceața credinței și este oferită ca un dar binecuvântat. Apa sfințită este folosită pentru binecuvântarea casei și a familiei.

Citat popular: „Macaveii răstoarnă vara, pornesc păsările spre țări calde„.

Târgurile și Bâlciurile de Vară

Printre tradiții românești de vară se numără și târgurile sau bâlciurile de vară care sunt organizate, de obicei, cu ocazia hramurilor fiind prilej de întâlnire, veselie, meșteșuguri și dans popular.

Focurile de Vară

Focurile de vară se aprind pe dealuri pentru purificare sau alungarea spiritelor rele, uneori fiind acompaniate de descântece sau cântece ritualice.

Ziua Marinei (15 august)

Deși modernă, sărbătoarea Marinei își are rădăcinile în tradiția Adormirii Maicii Domnului. În porturi și sate de la Dunăre, se țin slujbe și parade navale.

Așadar, fiecare tradiție de vară spune o poveste. Despre dragoste. Despre muncă. Despre credință. Despre un neam care nu și-a uitat rădăcinile.

Citat popular: „Cine uită rădăcinile, își pierde floarea„. Noi, la ZiRomania.ro, ne întoarcem mereu acolo… la floarea din sufletul românesc.
Vezi și Tradiții românești de primăvară

Deși imaginile sunt create cu ajutorul inteligenței artificiale, ele sunt o încercare de a readuce în lumină frumusețea uitată a satului românesc. Sperăm că aceste tradiții de vară în România ți-au stârnit dorul de rădăcini, de oameni simpli și de rosturile tihnite ale verilor de altădată.