Lada de zestre, tradiția readusă în casele românilor
Petruț Chirteș și soția lui readuc lada de zestre, cufărul căutat și apreciat, în obiceiurile românești.
Inainte vreme, fetele nu se puteau mărita fără această piesă de mobilier țăranesc întâlnită în toate zonele etnografice ale țării.
Lada de zestre, obiect cu formă paralelipipedică, realizată din lemn sau scânduri de brad, cu capac drept, bombat sau în două ape, pictată cu flori sau sculptată cu motive geometrice, ocupa un loc deosebit de important în locuința tradițională românească. Era așezată în camera curată.
foto: coltisorderomania.ro
Mobilierul pictat și primele lăzi pictate au apărut la sași apoi intră și în arta populară românească și maghiară.
foto: alexandra-s.com
Nea Petrut, la 73 de ani, a reuşit să reînvie arta sculptării lăzilor de zestre, un obiect între tradiție și modernitate: „Am început să fac o ladă de zestre și încă una și văzând că părinții mireselor le solicită și le cumpără, m-am bucurat mult și am continuat„.
Comuna Ibăneşti din judeţul Mureş este locul unde lemnul nu se aruncă, ci se reinventeză. Așadar, lemnul și dalta reprezintă cele mai mari averi ale meșterului popular în arta lemnului.
foto: Facebook / Petrut Chirtes
Magda Chirteș: „Sus, pe capac, avem modelul sorțurilor femeiești, iară jos avem modelul de la cămășile bărbătești„.
Acum, te invităm să urmărești montajul Observator:
