Crama 1777 din Valea Călugărească, cramă de poveste [video]
Connect with us

Crama 1777 din Valea Călugărească, cramă de poveste [video]

Foto: ZiRomania.ro

Crama 1777 din Valea Călugărească, cramă de poveste [video]

În localitatea prahoveană Valea Călugărească se află cea mai mare cramă reconstruită din ţară, „Crama 1777”, transformată în muzeu

Istoria Cramei

Istoria cramei este prezentată de arheologul Nina Grigore.
Crama 1777 exista pe un alt amplasament, la intrare în Valea Călugărească, dar a fost avariată de vreme și seisme. În 1984 s-a prăbușit, nu s-a mai putut reconstrui.

Muzeul de istorie Ploiești a recuperat materialul lemnos, astfel că vestitul stabiliment a putut fi restaurat pe terenul donat de o familie. Lucrările au durat 7 ani, între 2007 și 2014, fiind făcute din lemn de brad lucrat în întregime manual, cu barda și cu rindeaua.

Cuiele sunt din lemn, iar îmbinarea e în coadă de rândunică, așa cum e tradiția în arealul românesc. S-a respectat întocmai designul vechii crame.

Uneltele si vinul la Crama 1777

În prima sală a muzeului se găsesc unelte originale din zona Valea Călugărească: linul din lemn lucrat manual, de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, butoaie, teasc din lemn pentru storsul strugurilor și zdrobitor comandat din Austria în 1925, pompe de pucioasă aduse din import, pompe de transportat vinul dintr-un recipient plin într-unul gol de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, o funie din rafie din 1959 și foi de porumb pentru legat via.

uneltele si vinul

Așa cum a povestit Nina Grigore, procesul de transformare a strugurilor în vin este foarte elaborat, durează ceva mai mult până se decantează după ce îl pui la fermentat: „Avem o mică vinotecă, o expoziție, în care sunt cele mai alese vinuri din zona Dealul Mare, zona cu cele mai importante soiuri de viță de vie, toate vinurile au obținut medalii”

România:  Păstrăvăria Doftana: O poveste cu Delicatese din Păstrăv

Există și un mic atelier de dogărie, unde sunt expuse toate uneltele necesare prelucrării doagelor.

Etnografie

A treia încăpere a muzeului este sala etnografică, unde sunt expuse costume naționale cusute manual care au ca decor frunza de viță și strugurele, o icoană Isus Hristos și vița de vie, o rochie lucrată manual cu frunza de viță și strugurele, paiete din aur.

De asemenea, acolo se poate admira un covor lucrat manual în 1966, colorat cu substanțe vegetale. Bineînțeles, el reprezintă pe margine un decor cu frunză de viță și struguri.

Legende și tradiții

Muzeograful Emilia Savelovici a remarcat că „muzeul invită la poveste”: obiectele sunt făcute de oameni pentru a poveste despre oameni și despre vin.

În memoria colectivă vinul, una dintre cele mai vechi băuturi ale lumii, a fost perceput ca apa vie care alungă starea mohorâtă a omului.

„Când ridicau paharul, oamenii își doreau cele bune să se adune și cele rele să se spele. La invidie, vinul se strică, de aceea la intrarea în cramă sunt dinți de lut care opresc invidia”,

a spus Emilia Savelovici.

Vinul tămăduitor

Vinul a fost folosit încă din antichitate ca antiseptic universal, pentru că are alcool și polifenol care ucid bateriile.
„Hipocrat, părintele medicinii, îl recomandă pentru bolile de plămâni, pentru spălarea plăgilor de la mușcăturile de șarpe, pentru orice boală de debilitate fizică”, a spus Emilia Savelovici, care a prezentat și rețeta tratamentului clasic al țăranului român: 10 fire pătrunjel la un litru de vin care să dea în clocot, se adaugă miere și se lasă 10 zile la macerat.

România:  Țepești, nume de legendă
crama 1777 - vinul ca medicament

Un păhărel din această „licoare” dimineața vindecă boli de inimă. De altfel, există medicamente pentru inimă care au la bază extras din sâmbure de struguri, iar pătrunjelul întărește miocardul.

În muzeul Crama 1777 există vinuri care pot reprezenta tratamente pentru boli diverse: vinul cu mentă pentru bronșită acută, vinul cu leuștean pentru bolile legate de bilă, vinul cu pelin curăță sângele, iar vinul cu usturoi (care se ia cu lingurița) reglează tensiunea.

„Vinul, nebunia tinereților și toiagul bătrâneților. Când bem vin, bem rezistență și regenerare”,

a conchis muzeograful.

În același județ, Prahova, am intâlnit autorul celei mai mari viori din România.

Din 2004 lansez proiecte online. Unele premiate, altele fara succes. Prin ZiRomania vreau să promovăm România pozitivă mai puțin cunoscută, cea din mediul rural, cea care produce valoare direct din natură. Eu am încredere în România și-n oamenii ei.

1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Cămara de la Dunăre se mută la Breaza », afli de pe ZiRomania.ro

Lasă un comentariu util :)

Advertisement

Topul ultimelor 12 luni

Advertisement

Alătură-te Pozitivului

Intră în familia celor care contribuie la pozitivul românesc și trimite-ne un link, o poză, un material pozitiv 👉 de aiciSigur ajunge la oameni care apreciază.

sau

Trimite-ți Povestea

Advertisement

Cele mai noi articole

To Top